BULETIN DE ANALIZA PRIVIND
(SISTEMUL NERVOS)

Nume: danielSex: MasculinVarsta: 25
Constitutie: Grasime partiala severa(190cm,100kg)Ora si data testarii: 2012-06-16 16:57

Rezultatele testarii actuale
Aspectul testatValori normaleValoarea actuala masurataRezultatul testului
Statusul aportului sanguin al tesutului nervos143,37 - 210,81116.844Aprovizionare cu sānge usor insuficienta
Arterioscleroza cerebrala0,103 - 0,6420.266Normal (-)
Statusul functional al nervilor cranieni0,253 - 0,6590.421Normal (-)
Indexul sentimental0,109 - 0,3510.285Normal (-)
Indexul memoriei (ZS)0,442 - 0,8170.284Pierdere usoara
  Descrierea valorilor testate:
I. Statusul aportului sanguin al tesutului nervos: reflecta alimentarea cu sānge a creierului.
 Aprovizionare cu sānge usor insuficienta110,24--143,37
 Aprovizionare cu sānge moderat insuficienta100,41--110,24
 Insuficienta severa de sānge<100,41
II. Arterioscleroza cerebrala: reflecta rezistenta arteriala intracraniana si gradul de arteroscleroza cerebrala.
 Scleroza usoara0,642--0,757
 Scleroza moderata0,757--0,941
 Scleroza severa>0,941
III. Statusul functional al nervilor cranieni: reflecta abilitatea de a calcula, capacitatea de īntelegere, capacitatea de identificare, capacitatea de pozitionare, capacitatea de directionare, chiar si dementa etc.
 Insuficienta usoara0,115--0,253
 Insuficienta moderata0,053--0,115
 Insuficienta severa<0,053
IV. Indexul sentimental: reflecta masura afectarii celulelor nervoase.
 Prejudiciu usoara0,351--0,483
 Prejudiciu moderata0,483--0,699
 Prejudiciu severa>0,699
V. Indexul memoriei (ZS): reflecta memoria persoanei.
 Pierdere usoara0,262--0,442
 Pierdere moderata0,169--0,262
 Pierdere severa<0,169
Descrierea Parametrilor
Statusul aportului sanguin al tesutului nervos:
Microcirculatia cerebrala de obicei se refera la vasele de sānge cu diametrul <150 , inclusiv arterele mici, capilarele si venele mici. Cu toate acestea, definitia microcirculatiei nu a fost acceptata in totalitate, si nu este clar daca arterele mici (pe baza criteriilor anatomice, diametrul lumenului > 150 apartin microcirculatiei. Prin urmare, definitia este in conformitate cu fiziologia vasculara, adica raspunsul unui vas de sānge la presiunea ridicata in interiorul lumenului, mai degraba decāt in conformitate cu diametrul sau structura sa. Conform acestei definitii, arterele sunt acele vase ale caror lumen are raspuns miogenic contractil la presiune ridicata, iar capilarele si venele mici apartin microcirculatiei.Functia primara a microcirculatiei este de a face aprovizionarea tesuturilor cu substante nutritive si oxigen in iar al doilea rol important este de a evita fluctuatia drastica a presiunii hidrostatice in capilare pentru a produce schimbul la nivelul barierei capilare, īn final presiunea hidrostatica fiind redusa īn mod semnificativ la nivelul microcirculatiei. Astfel, microcirculatia are un rol extrem de important īn determinarea rezistentei periferice totale. Īn plus, microcirculatia este, de asemenea, prima care sufera īn urma unei boli cardiovasculare, in special procesul inflamator.
Arterioscleroza cerebrala:
Din cauza ateriosclerozei, precum si a unor forme de inflamatii arteriale, traumatisme locale si boli vasculare cerebrale, cauzate de alti factori fizici si boli de sānge, rezistenta vasculara este mai mare si duce la aparitia unor boli cerebrovasculare ischemice. (1). Atacul ischemic tranzitor a carui cauza este legata de ateroscleroza cerebrala, produce tulburarea functiilor cauzata de afectarea tranzitorie, ischemica si focalizarea leziunii tesutului cerebral. (2). Tromboza cerebrala este cele mai multe ori cauzata de blocarea cheagurilor de sānge formate. (3). Embolia cerebrala poate fi indusa de faptul ca embolii rezultati dintr-o varietate de boli intra īn sānge pentru a bloca vasele de sānge din creier. Īn clinica, bolile de inima sunt cele mai frecvente cauze ale emboliei; alte cauze includ in urmatoarea ordine grasimea ce ajunge īn sānge dupa traume sau fracturi; oua de paraziti sau infectii bacteriene;pneumotorax, emboli formati din flebite si alti factori care ar bloca vasele de sānge ale creierului. Vasele de la suprafata creierului si cele mai profunde se sparg provocānd hemoragii cerebrale, iar hemoragia cerebrala cauzata de vasele de sānge sparte este boala hemoragica cerebrovasculara.
Statusul functional al nervilor cranieni:
Sistemul nervos poate fi impartit in trei parti in functie de rolul indeplinit. Prima parte, care aduce informatiile din organism la creier, este numita sistemul nervos senzorial. A doua parte, care realizeaza prelucrarea si stocarea si provoaca organismul sa raspunda, este numita ca sistemul nervos central (SNC), cea mai mare parte a creierului. Partea a treia, care antreneaza muschii, organele interne si glandele, este numita sistemul nervos motor care pune in aplicare decizia creierului. A treia parte include, de asemenea, sistemul nervos central care face ca intreaga persoana sa fie pregatita si operationala.
Comunicarea intre celulele nervoase ale celor trei parti depinde de doi factori: unul este reteaua de conectare intre celulele nervoase craniene. Sistemul nervos central are aproximativ 100 de miliarde de celule si aproape fiecare persoana are acelasi numar. Numarul de retele de conexiune intre celulele nervilor cranieni determina daca o persoana este mai inteligenta decāt cealalta. Fiecare celula este conectata cu alte 1000-200.000 de celule, in medie 15.000. Celalalt factor este neurotransmisia. Mesajul este transportat de-a lungul unei celule prin linia electrica de guanidina, dar transmiterea de mesaje intre doua celule depinde de anumite substante biologice sau chimice fabricate de organism, care sunt numite neurotransmitatori. O celula a nervilor cranieni elibereaza un neurotransmitator in spatiul de legatura intre aceasta si alta celula a nervilor cranieni, si cele 15000 de celulele conectate produc liniile electrice relevante de guanidina,dupa primirea neurotransmitatorului. Procedura se repeta, si 15000 de celule vor trimite mesaj la alte 15000 de celule pentru a continua in mod constant. Au fost gasiti 80 de tipuri de neurotransmitatori, dar principali sunt doar 8 sau 9 tipuri. Acesti neurotransmitatori sunt responsabili ca partile diferite ale corpului sa mentina sau sa īsi schimbe statusul lor, si sunt, de asemenea, factorii determinanti ai sentimentelor noastre.
Indexul sentimental:
Sentimentul este atitudinea experimentata de oameni fata de lucruri obiective si reflecta daca nevoile au fost satisfacute. Sentimentele sunt impartite in doua tipuri: sentimentul pozitiv si sentimentul negativ. Sentimentul pozitiv poate īmbunatati sistemul imunitar si promoveaza sanatatea si imbunatatirea calitatii vietii; sentimentul negativ, inclusiv supararea, tristetea, anxietatea, resentimentele, apatia etc., este nociv pentru sanatatea fizica si mentala. Studiile de fiziologie si psihologie cāt si viata arata ca sentimentul negativ poate induce producerea bolii, agravarea ei si poate reduce efectul tratamentului medicamentos. Deoarece starea fizica a persoanelor in vārsta se deterioreaza si capacitatea de a rezista la boli sau la factorii declansatori este redusa, persoanele in vārsta sunt mai sensibile la diferite boli. Bolile comune includ hipertensiune arteriala, boli de inima, ulcer, diabet, cancer etc. Din cauza multor boli, a conditiilor nesanatoase si chiar a amenintarii mortii, persoanele in vārsta sunt predispuse la sentimente negative si gānduri pesimiste, fiind demoralizati si descurajati, fapt care duce la distrugerea coordonarii fizice si mentale, astfel īncāt organismul este in stres, imunitatea este slabita, prin urmare, starea bolii se agraveaza. Dupa ce o persoana in vārsta se imbolnaveste, sinele sau va suporta o multime de oprimari, dar, va fi pentru familie, societate si personalul medical o povara grea. Daca sentimentele negative ale persoanelor in vārsta ar fi schimbate in sentimente pozitive, aceasta ar contribui la consolidarea rezistentei lor la boli si cresterea īncrederii in sine, ar īmbunatati conditiile de viata ale pacientilor in vārsta si ar spori calitatea vietii. Statutul sentimental este un fel de factor psihologic. Factorul psihologic este diferit de alti factori, si afectarea sa asupra organismului nu este direct dezvaluita, are un caracter ascuns.Este invizibil, si, prin urmare, oamenii de multe ori il trec cu vederea. Teorii moderne si practica clinica au transformat modelul biomedical pur īntr-un model nou de [biologic-psihologic-social], combinatie organica de la modelul pur bio-medical. Astfel, luam masuri directe psihologice pentru a elimina sentimentul negativ al pacientului, care este foarte benefic pentru prevenirea si tratarea bolilor. Pāna la sfārsit, am invocat urmatoarele masuri: anxietatea si frustrarea au o relatie directa cu hiperactivitatea centrului fricii din creier. Depresia are doua forme: una este reactiva, si una este interna. Depresie reactiva de multe ori apare dupa anumite evenimente din viata, cum ar fi moartea unor prieteni si rude, foc la domiciliu, vina la locul de munca, infidelitatea sotului/sotiei si divort si asa mai departe, si sentimentul deprimat, de obicei, nu dureaza prea mult si poate fi recuperat cu ajutorul altora.Depresia este inconstient generata īn viata pe termen lung, cum ar fi mariajul nefericit, viata dificila, bolile cronice, nemultumirea fata de lider, functii pe termen lung, copii cu handicap etc.
Indexul memoriei (ZS):
Acesta reflecta puterea de memorare a oamenilor. Ateroscleroza cerebrala, atrofia cerebrala si altele vor duce la o insuficienta in ceea ce priveste alimentarea cu sange la nivelul creierului. Declinul functional al celulelor hipocampusului din creier este motivul histologic de declin al memoriei persoanelor in varsta. Memoria este impartita in doua feluri: una este memoria auditiva, cānd oamenii isi amintesc ce au auzit prin ascultarea altora, ce au vorbit sau ce au citit, alta este memoria vizuala cānd oamenii isi amintesc ce au vazut. Mijloacele de memorare sunt diferite, memoria este de tip auditiv in cazul in care persoana este buna in a-si aminti ce a auzit, iar memoria este de tip vizual in cazul in care persoana este buna in a memora ceea ce vede. Memoria poate fi impartita in memorie instantanee, memoria pe termen scurt si memoria pe termen lung. Oamenii nu au nevoie de a pastra unele amintiri ale vietii in minte pe termen lung,uneori avem nevoie doar sa ne amintim un anumit timp de unele lucruri,si este bine sa le uitam. Dar exista unele lucruri de care avem nevoie pentru a le mentine o lunga perioada de timp in mintea noastra. Daca vom uita unele lucruri, ele vor aduce mari dificultati si chiar rezultate eronate pentru studiile noastre, viata noastra si serviciul nostru. Cum este generata uitarea? Exista doua motive: unul este īncetosarea; inseamna ca ai uitat unele cunostinte fiindca nu ai apelat la ele si impresiile din minte au slabit treptat si in cele din urma s-au sters. Este ca cerneala pe o bucata de hārtie, cerneala nu este īntotdeauna folosita, astfel incāt culoarea de cerneala se va deschide si va deveni mai albicioasa. Una din cauze este interferenta; aceasta inseamna ca sunt atāt de multe lucruri in minte, care se suprapun īncāt se creaza confuzie; daca doriti sa va reamintiti o problema,nu puteti sa va amintiti imediat si poate va amintiti dupa un pic de amintiri repetate sau dupa o perioada mai lunga de timp.

Rezultatele testarii au scop de referinta si nu constituie o concluzie de diagnostic.