BULETIN DE ANALIZA PRIVIND
(CARDIOVASCULAR SI CEREBROVASCULAR)

Nume: danielSex: MasculinVarsta: 25
Constitutie: Grasime partiala severa(190cm,100kg)Ora si data testarii: 2012-06-16 16:57

Rezultatele testarii actuale
Aspectul testatValori normaleValoarea actuala masurataRezultatul testului
Vāscozitatea sāngelui48,264 - 65,37154.514Normal (-)
Cristale de colesterol56,749 - 67,52270.945Moderat Anormal (++)
Grasimi īn sānge0,481 - 1,0431.015Normal (-)
Rezistenta vasculara0,327 - 0,9371.351Usor Anormal (+)
Elasticitatea vasculara1,672 - 1,9781.535Usor Anormal (+)
Cererea de sānge la nivelul inimii0,192 - 0,4120.56Usor Anormal (+)
Volumul de perfuzie al miocardului4,832 - 5,1474.979Normal (-)
Consumul de oxigen al miocardului3,321 - 4,2444.496Usor Anormal (+)
Volumul la bataia inimii1,338 - 1,6721.047Usor Anormal (+)
Impedanta ventriculului stāng0,669 - 1,5441.628Usor Anormal (+)
Functia de pompa a ventriculului stāng1,554 - 1,9881.255Usor Anormal (+)
Elasticitatea arterei coronare1,553 - 2,1871.939Normal (-)
Presiunea de perfuzie a coronarelor11,719 - 18,41813.68Normal (-)
Elastictatea vaselor de sānge cerebrale0,708 - 1,9421.054Normal (-)
Starea de alimentare a creierului6,138 - 21,3963.594Usor Anormal (+)
Standard de referinta:- Normal    + Usor Anormal    ++ Moderat Anormal    +++ Sever Anormal
Vāscozitatea sāngelui:48,264-65,371(-)65,371-69,645(+)
 69,645-73,673(++)>73,673(+++)
Cristale de colesterol:56,749-67,522(-)67,522-69,447(+)
 69,447-74,927(++)>74,927 (+++)
Grasimi īn sānge:0,481-1,043(-)1,043-1,669(+)
 1,669-1,892(++)>1,892(+++)
Rezistenta vasculara:0,327-0,937(-)0,937-1,543(+)
 1,543-1,857(++)>1,857(+++)
Elasticitatea vasculara:1,672-1,978(-)1,672-1,511(+)
 1,511-1,047(++)<1,047(+++)
Cererea de sānge la nivelul inimii:0,192-0,412(-)0,412-0,571(+)
 0,571-0,716(++)>0,716(+++)
Volumul de perfuzie al miocardului:4,832-5,147(-)4,177-4,832(+)
 4,029-4,177(++)<4,029(+++)
Consumul de oxigen al miocardului:3,321-4,244(-)4,244-5,847(+)
 5,847-6,472(++)>6,472(+++)
Volumul la bataia inimii:1,338-1,672(-)0,647-1,338(+)
 0,139-0,647(++)<0,139(+++)
Impedanta ventriculului stāng:0,669-1,544(-)1,544-2,037(+)
 2,037-2,417(++)>2,417(+++)
Functia de pompa a ventriculului stāng:1,554-1,988(-)1,076-1,554(+)
 0,597-1,076(++)<0,597(+++)
Elasticitatea arterei coronare:1,553-2,187(-)1,182-1,553(+)
 0,983-1,182(++)<0,983(+++)
Presiunea de perfuzie a coronarelor:<8,481(+++)8,481-11,719(++)
 18,418-21,274(++)>21,274(+++)
Elastictatea vaselor de sānge cerebrale:0,708-1,942(-)0,431-0,708(+)
 0,109-0,431(++)<0,109(+++)
Starea de alimentare a creierului:6,138-21,396(-)3,219-6,138(+)
 1,214-3,219(++)<1,214(+++)
Descrierea Parametrilor
Vāscozitatea sāngelui(N):Acest indicator de baza al hemoreologiei se refera la frictiunea interna dintre celulele sanguine.
Stadiul de hipervāscozitate: se refera la vāscozitatea marita a sāngelui, ceea ce afecteaza fluxul sanguin. Persoanele cu tensiunea mare si cu vāscozitatea sāngelui marita sunt susceptibile de a avea accidente cerebrovasculare; pacientii cu probleme coronariene si cu vāscozitatea sāngelui marita sunt susceptibile sa faca infarct miocardic si alte probleme din aceeasi categorie.
Fluxul sanguin in interiorul vaselor este similar unei curgeri laminare care este o curgere stratificata. Viteza de curgere este mai mica pe lānga pereti si mai mare in mijlocul vasului. Astfel, cu cāt rata de forfecare este mai mare cu atāt panta va fi mai mare, cu cāt tensiunea de forfecare este mai mare cu atat viteza de curgere va fi mai mare si N va fi mai mic. Cu cāt rata de forfecare este mai mica cu atāt panta este mai mica, cu cāt tensiunea de forfecare este mai mica cu atāt viteza de curgere este mai mica si N va fi mai mare.
Cristale de colesterol:
(1) Cresterea colesterolului īn sānge este intālnita atunci cānd avem de a face cu o hipercolesterolemie primara, sau cu aparitia aterosclerozei, sau īn cazul durerilor īn piept date de stagnarea sāngelui, cānd avem dureri in piept din cauza congestiei flegmonoase etc.
(2) Scaderea este īntālnita atunci cānd avem o imunitate precara, malnutritie, insuficienta cardiaca, dureri in piept date de deficit de Qi, sau deficit al componentei Yin, dureri de piept date de deficiente ale componentei Yang a energiei Qi etc.
Grasimi īn sānge:Valorile anormale ale grasimilor in sānge sunt impartite in doua, una de tip primar si una de tip secundar.
1. Hiperlipoproteinemia primara: se refera la acea hiperlipoproteinemie cauzata de factori de origine neclara datorate mediului īnconjurator si a obiceiurilor alimentare (cum ar fi dietele, nutritia, medicamentele etc.) si a mutatiilor.
2. Hiperlipoproteinemia secundara: se refera la acea hiperlipoproteinemie determinata de medicamente sau boli sistemice cum ar fi diabetul, hipotiroidia, sindromul nefrotic, insuficienta renala cronica si acuta si altele.
(1) Cresterea este intālnita cānd avem de a face cu hiperlipidemie idiopatica, ateroscleroza, dureri pectorale date de stagnarea sāngelui etc.
(2) Reducerea apare atunci cand avem de a face cu o scadere a imunitatii, dureri pectorale date de deficiente Qi si Yin, etc.
(3) Declinul este īntālnit atunci cānd avem de a face si cu un declin al oxigenarii arteriale cerebrale si/ sau in contextul instalarii ischemiei cerebrovasculare medii.
Rezistenta vasculara:
Cresterea rezistentei este direct proportionala cu lungimea vaselor de sānge si invers proportionala cu grosimea vaselor de sānge. Cresterea rezistentei vasculare este intālnita atunci cānd avem de a face cu tensiuni sistolice si diastolice usor crescute, insomnie corelata cu deficiente ale inimii si ale splinei, insomnii provocate de hipervascozitatea secretiei bronsice etc.
Declinul apare atunci cānd avem de a face cu un declin al tensiunii sistolice si diastolice, hipotesiune usoara, deficit de Yin si Huo, insomnia provocata de exuberanta etc.
Elasticitatea vasculara:se refera la rata de expansiune a elasticitatii vasculare in timpul ejectiei sistolice.
Factori de influenta: (1) Marimea volumului la bataie. Cu cāt este mai mare volumul la bataie cu atāt este mai mare fractia de ejectie. (2) Viteza de ejectie. Cu cāt este mai mare viteza de ejectie cu atāt fractia de ejectie este mai mica. (3) Elasticitatea vasculara slaba.
Daca volumul la bataie nu este mic, viteza de ejectie nu este mare si fractia de ejectie este de asemenea mica, deci avem posibilitatea ca vasele de sānge sa se fi intarit. Posibilitatea nu trebuie data de un singur parametru. Cresterea elasticitatii vasculare este intalnita cānd avem de a face si cu o tensiune sistolica usor crescuta, o tensiune diastolica usor scazuta, un puls usor crescut si o usoara crestere a tensiunii. Scaderea este īntālnita in cazuri usoare de ateroscleroza, boli coronariene, dureri pectorale date de stagnarea sāngelui, dureri pectorale Yang Qi etc.
Cererea de sānge la nivelul inimii:nevoia de sānge per minut a arterelor coronariene.
Volumul de perfuzie al miocardului:Necesarul de sānge pe minut provenit din arterele coronare, pentru perfuzia miocardului.
Consumul de oxigen al miocardului:consumul de oxigen per minut al inimii dat in mililitri.
Factori de influenta: trei aspecte
(1) Ritmul cardiac: daca ritmul cardiac este rapid atunci si oxigenarea inimii este mare.
(2) Contractilitatea miocardica: daca avem o contractilitate miocardica buna atunci si oxigenarea la nivelul inimii este buna.
(3) Durata contractiei miocardice: cu cāt durata cotractiei este mai mare cu atāt oxigenarea este mai buna.
Astfel cel mai bine este sa avem un consum scazut de oxigen si un lucru mecanic al inimii optim.
Volumul la bataia inimii:volumul de sānge pompat dinspre inima la fiecare bataie.
Factori de influenta: 5 aspecte
(1) Volumul efectiv de sānge care se afla in circulatie (BV): atunci cānd acest volum este insuficient , volumul de sānge recirculat este mic si volumul sistolic este mic.
(2) Slabirea contractilitatii miocardice: daca avem o contractilitate miocardica scazuta si presiune este scazuta, atunci si volumul de sānge pompat este mai mic.
(3) Gradul de umplere al ventriculului: Īn ceea ce priveste elasticitatea miocardica, cu cāt gradul de umplere al ventriculului este mai mare cu atāt contractura sa este mai puternica si volumul la bataie este mai mare. Capacitatea inimii este de aproximativ 173 ml, dar nu tot sāngele este pompat. Volumul de sānge din ventricolul stāng este de 60%-70% din capacitatea totala, adica aproximativ 125 ml. Īn cazul populatiei chineze o medie a volumului sistolic este de 80-90 ml iar la populatia vestica media este cuprinsa īn intervalul 70-90 ml.
(4) Marimea rezistentei vasculare periferice (PR). Daca aceasta este mare, atunci volumul la bataie scade; daca aceasta este mica atunci volumul la bataie creste.
(5) Miscarea peretelui ventricular.
Atunci cānd ventricolul este contractat, muschiul cardiac este intr-o miscare coordonata. Daca avem contractii miocardice necoordonate, volumul la bataie este redus. Spre exemplu unele persoane cu risc de infarct miocardic prezinta o contractilitate miocardica inconsistenta si volumul la bataie este scazut. Totusi īn aceste circumstante, miscarea peretilor ventriculari nu poate fi anormala.
Impedanta ventriculului stāng:reflecta starea de rezistenta a canalului de ejectie a ventriculului.
Factori de influenta:
(1) Leziuni ale canalului de ejectie. Stenoza aortica si alte conditii pot da o impedanta crescuta a ventricolului stāng.
(2) Canalul de ejectie nu are nici o leziune, īn timp ce fluxul de golire a sāngelui aortic este lent, astfel impedanta ventricolului stāng este crescuta.
(3) Rezistenta vasculara este mare.
Functia de pompa a ventriculului stāng:reflecta puterea efectiva de contractie cu care sāngele este ejectat de ventriculul stāng.
Īn mod normal la populatia chineza avem cca 1.8 kg. Daca functia de pompa este redusa si contractia nu este eficienta, atunci sunt probleme cu fibrele miocardice. Daca functia de pompa este mare si contractia este eficienta, atunci volumul de sānge ejectat este mare.
Factori de influenta: patru aspecte
(1) Gradul de umplere ventricular: Īn functie de elasticitate, cu cāt gradul de umplere este mai mare, cu atāt contractilitatea este mai mare, gradul de umplere ventricular si contractilitatea sunt direct proportionale. Daca expansiunea miocardica este mai mare decāt limitele normale atunci contractilitatea este redusa. Astfel, gradul de umplere adecvat este un factor care influenteaza contractilitatea.
(2) Volumul efectiv de sānge circulant (volumul de sange revenit BV): Volumul de sānge revenit la cord este mic, gradul de umplere este insuficient si contractilitatea este mica; volumul de sānge revenit la cord este mare, gradul de umplere este marit si contractilitatea este mare.
(3) Starea functionala a miocardului īn sine: īn caz de leziune la nivelul miocardului, de exemplu, miocardita. Celulele miocardice sunt deteriorate si elasticitatea miocardica este redusa, astfel contractilitatea este redusa.
(4) Gradul normal de alimentare cu sānge si oxigen a miocardului in sine: Daca sāngele si aportul de oxigen sunt insuficiente atunci contractilitatea este redusa. Consumul de oxigen miocardic: valoarea pe minut a consumului de oxigen al inimii, exprimat īn mililitri.
Elasticitatea arterei coronare:
Sursa de putere a vietii este inima iar sāngele hraneste organismul constant sub impulsul ei. Cu toate acestea, ea cere, de asemenea, sa fie hranita de sānge. Arterele coronare, adica trei vase de sānge, situate in inima, pot furniza sānge si oxigen acesteia. Artera coronara este artera speciala pentru furnizarea sāngelui la inima. Daca colesterolul si alte substante sunt acumulate īn vasele de sānge, cavitatea vasculara va fi restrānsa sau blocata si fluxul de sānge va fi subtiat si apoi blocat provocānd ischemie cardiaca si o serie de simptome care sunt specifice bolii cardiace coronariene si anume ateroscleroza coronariana. Boala coronariana este de asemenea numita ca boala cardiaca coronariana aterosclerotica. Rezultatul depunerii excesive de grasime este ateroscleroza si slabirea elasticitatii. Mortalitatea provocata de bolile cardiovasculare si cerebrovasculare induse de alterarea peretilor vasculari a depasit jumatate din mortalitatea totala.
Factori de risc care scad elasticitatea arterelor coronare: nivelul crescut de grasimi in sānge, fumatul, diabetul, obezitatea, hipertensiunea arteriala, lipsa activitatii fizice, suprasolicitarea psihologica, istoricul familial de boli cardiace coronariene, contraceptivele orale etc.
Presiunea de perfuzie a coronarelor:presiunea arterei coronare a inimii in timpul aprovizionari cu sānge este influentata de tensiunea arteriala diastolica si presiunea atriului stāng.
Parte a ischemiei miocardice, aprovizionarea deficitara cu sānge a miocardului si ischemia miocardica pot duce la infarct miocardic.
Elastictatea vaselor de sānge cerebrale:
Daca arterele cerebrale sau arterele gatului care controleaza circulatia creierul au o leziune, aceasta duce la tulburari ale circulatiei sanguine intracraniene si deteriorarea tesutului cerebral. Scaderea elasticitatii vaselor de sānge din creier si īngustarea lumenului vascular faciliteaza aparitia trombozei cerebrale. Dupa ce pacientii cu arterioscleroza cerebrala beau excesiv, tensiunea arteriala va fi ridicata brusc, vasele de sānge se vor rupe, astfel acestia fiind predispusi la hemoragie cerebrala. Dupa ce au baut alcool in exces, concentratia de alcool in sānge poate atinge apogeul intr-o jumatate de ora. Alcoolul nu doar stimuleaza direct scaderea elasticitatii peretilor vaselor de sānge, dar de asemenea poate stimula si ficatul in a creste sinteza de colesterol si trigliceride, conducānd astfel la ateroscleroza si ateroscleroza cerebrala. Bolile cerebrovasculare pot fi impartite, in functie de modul de evolutie,in boli cerebrovasculare acute si boli cerebrovasculare cronice.Bolile acute cerebrov asculare includ atacul ischemic tranzitoriu, tromboza cerebrala, embolia cerebrala, encefalopatia hipertensiva, hemoragia cerebrala, hemoragia subarahnoidiana etc; bolile cerebrovasculare cronice includ arterioscleroza cerebrala, dementa cerebrovasculara, boala Parkinson etc. Īn general, atunci cānd vorbim despre bolile cerebrovasculare ne referim la cele acute. Aceste incidente acute pun in pericol de multe ori viata omului, ca urmare atrag usor atentia. Bolile cerebrovasculare cronice de cele mai multe ori sunt ignorate de catre oameni, datorita evolutiei de lunga durata.
Starea de alimentare a creierului:
Aprovizionarea creierului cu sānge depinde īn principal de artera cerebrala sau artera gātului (cerebro-bazilara) care controleaza circulatia creierului. Bolile cerebrovasculare pot fi īmpartite in doua categorii in functie de natura lor: boala cerebrovasculara ischemica si in boala hemoragica cerebrovasculara. Incidenta cazurilor de boala cerebrovasculara ischemica este mare, conform studiilor clinice, aproximativ 70% - 80% din totalul pacientilor cu boli cerebrovasculare. Din motive de arterioscleroza cerebrala si altele, lumenul arterei cerebrale este īngustat, fluxul de sānge este redus sau complet blocat, circulatia sāngelui la creier este dereglata, iar tesutul cerebral este deteriorat, astfel incāt apar o serie de simptome. Boala hemoragica cerebro-vasculara este cauzata in principal de o crestere a presiunii arteriale pe termen lung, malformatii congenitale vasculare cerebrale si de alti factori.Datorita ruperii vaselor de sānge, a pierderii de sānge, a presiunei asupra tesutului creierului si a blocarii circulatiei sāngelui, pacientii prezinta adesea o crestere a presiunii intracraniene, dezorientare si alte simptome. Acestia reprezinta aproximativ 20% - 30% din totalul de pacienti cu boli cerebrovasculare.

Rezultatele testarii au scop de referinta si nu constituie o concluzie de diagnostic.